Cine e șeful
dar mai ales al cui
Donald Trump a glumit înainte de începerea întâlnirii G7 că el e șeful. A glumit și nu prea.
Mi-ar plăcea să ne fie și nouă clar cine e șeful în scandalul politic care se tot întinde. Poate avem săptămâna viitoare ceva, căci acum avem doar niște mișcări cu parfum securistic. Lumea discută despre inteligența artificială și noi suntem blocați în lipsa celei umane.
PNL are congres extraordinar duminică, unde ar urma să-l excludă pe Adrian Veștea.
Adrian Veștea merge pe drumul cui l-a pus, în încercarea de a forma un nou cabinet. Și se vede treaba că e un om care nu se sfiește să dea. Sau să ia. Snoop scrie astăzi că atunci era primar în Râșnov, Adrian Veștea a vândut cu 600.000 de euro un teren unei firme. Apoi, firma a primit certificatul de urbanism și de construcție pentru un hotel, ambele prin semnătura lui Veștea, atunci primar.
După lupte seculare care au durat un telefon, mi-am dat seama ce câștigăm. Claritate, stimați cititori. Zilele aceastea lasa prea puțin loc de speranțe, dar ne fac să vedem mai bine. Am rezerve că va ieși vreun șarpe dintre crăpături sau ceva foarte vizual. Dar ne va fi mai clar cine sunt oamenii, în ce tabere, ce e în spatele lui OECD, PNRR, fle-fle-fle.
Mă rog, despre unii ne era clar.
Haideți să luăm cea mai vehiculată listă de miniștri. E dată țintit, de aia și vedem Cultura pe locul 2, că altfel nu o pune nimeni.
Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare, păstrat aici ca breloc al admirației. Băiatul bun al tuturor.
Ministerul Culturii – Vlad Nistor. Voiam să zic că-l pun în geam ca să îi ia pensia, dar între timp bietul om s-a hotărât să o mănânce liniștit.
Ministerul Economiei – Lucian Bode bombonica noastră, lumina ochilor. Lucian Bode are următoarele calități. O acuzație de plagiat, spălată în cele din urmă, un accident în care a fost implicată mașina sa, în stilul Gabriel Oprea, dar doar cu răniți, și o schemă imobiliară cu primarul din Sinaia, pus sub acuzare de DNA. Plus achiziția unor BMW-uri pentru Poliție de la firma prietenului lui Klaus Iohannis. A mai fost ministru al Economiei, trebuie să fie al naibii de bun.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Alina Gorghiu. Este un om care s-a așezat mereu lângă figurile controversate ale PNL. Dar nu controversate gratis, ci controversate pe bani. Cele mai multe, încă în libertate. Ea nu a fost niciodată un personaj principal, nici măcar când era ministru. E un personaj de sprijin. A încercat să se profileze cumva ca apărătoare a drepturilor femeilor, dar fără să treacă măsuri adevărate. A folosit drame drept broșe. Ultima chestie în acest sens a fost făcută chiar cu Thuma și o influenceriță îmbrăcată în mireasă, la care s-au făcut poze.
Ministerul Afacerilor Interne – Cătălin Predoiu. E atât de dedicat postului său încât și-a dat demisia din poziția de vicepreședinte al PNL, numai să stea în guvern. E stâlpul stabilității, probabil de aceea stă mereu în poziție de drepți.
Ministerul Apărării Naționale – Nicoleta Pauliuc e mătușa noastră acră, dar bogată, cu totul și cu totul întâmplător fost parteneră a unuia care câștigă contracte din SAFE.
Ministerul Afacerilor Externe – Luca Niculescu. Posibil să fiu asasinată de o bandă de doamne bine dacă scriu ceva rău aici. N-am, dar nici el nu-i confirmat.
Ministerul Justiției – Radu Marinescu. Ce să mai și zicem.
Ministerul Transporturilor – Cristian Pistol (CNAIR) sau Ionel Scrioșteanu am mai văzut menționați. Scrioșteanu chiar e bine văzut în mai multe medii.
Ministerul Energiei – Bogdan Ivan. Îl știți, băiatul care făcea lobby pentru LNG-ul american, copilul de casă al baronului de Bistrița.
Ministerul Sănătății – Alexandru Rogobete. Deputatul de Prahova iubit de Dana Budeanu, cu o firmă de PR impecabilă, care-l face plăcut și de o parte dintre dumneavoastră, când el e un mic arhitect al privatizării.
Ministerul Muncii – Florin Manole- un mandat mai bun ca al predecesorilor săi la ministerul Muncii, umbrit de rasismul nostru tradițional, că nu toată lumea a avut un vecin țigan, dar. Îmi pare rău să-i dezamăgesc pe rasiști, Manole e mai mult PSD decât orice altceva.
Ministerul Agriculturii – Florin Barbu. Și el iubit de Dana Budeanu și de marii fermieri, căci ale lor sunt subvențiile și a lui circul.
Vedeți că cei care rămân pe loc sunt puși așa, răsfirați sau bloc la final, ceea ce arată și cum cad sursele.
Nu va rămâne această componență. Nici măcar acest guvern, cel mai probabil, dar e important să vedeți cui s-ar da girul.
Președintele pleacă la Consiliul European și ne lasă să ne pieptănăm puțin cu dezastrul.
Mi-am făcut mustrări de conștiință că v-am vorbit despre războiul iranian mai mult în termeni economici, nu umani.
Mii de oameni omorâți în Iran și Liban.
Și trădați, zice The Atlantic.
War has instead done what it usually does: empowered the powerful, rallied the faithful, and allowed an apparatus of repression to present its imperatives in terms of national security. Trump, of course, is as indifferent to the fate of Iran’s civilians as he is ignorant of their circumstances. But there is still one gesture he could make, in service not of the Iranian political opposition per se but of the forgotten cause of human decency, toward a population protected neither by its own regime nor by anyone else. The next time he shoots for the deal of the century, he could add to his list of pie-in-the-sky demands a few that would cost him and the Islamic Republic next to nothing: the release of those arbitrarily detained, an end to political executions, and a respectful burial for the dead.
Astăzi, Trump a amenințat din nou Teheranul.
O supraviețuim și pe asta. De apocalipsa AI zic.
When it comes to A.I., we’ve become so used to this tone of helpless, stress-inducing prognostication that we’ve lost sight of its strangeness. Imagine if the Ford Motor Company put out a report saying that it feared its popular F-150 trucks might soon start bursting into flames, but that there was nothing the company could do about it because automotive technology was too inevitable and important to slow down. You’re probably struggling to picture this scenario because
The A.I. companies could start behaving the same way. To do so would require that they stop treating A.I. like some inevitable force that they’re struggling to steward. It’s not. It’s a collection of specific tools that these companies are choosing to design and sell according to specific business plans. Accordingly, they need to talk about their offerings like any other consumer product. This means explaining clearly whom these products are for, justifying their benefits and, critically, taking full responsibility for any harm they might cause.
Îmi place mult perspectiva, așa că v-o fac cadou.
Suplimente de informații
d
Ce ținem în frigider și ce nu. Eu am învățat abia de vreo doi ani că roșiile nu se țin și asta mi-a schimbat viața.
Cum să evităm adicția de mâncare ultraprocesată.
Cum să te rogi când nu crezi în Dumnezeu. Și de ce ar fi bine să o faci.
Cărțile pe care ar trebui să le luăm în vacanță, potrivit The New Yorker.
Whistler, Ann Patchett
Avem și niște fragmente în română, că oameni suntem.
O bucățică de Dragoș C. Costache, în Matca Literară.
S-a tradus Technofeudalismul lui Varoufakis și avem o linguriță în Scena9.
Luminița Amarie. Mulțumesc, pe curând.