Cădere nervoasă
și alte capcane
Întâlnirea dintre aurore și Calea Lactee, văzută de un astronaut NASA. Să începem și noi cu o întâlnire frumoasă.
Pentru că, în rest, avem mai puține.
Titlul ediției nu e clickbait, e o stare de ale mele de astăzi, prilejuită de comunicarea Guvernului, care nu e doar un act administrativ, ci arată respectul față de cetățeni și ce-o să se aleagă din democrație.
Era clar de la început disprețul premierului Bolojan față de presă, doar că erau vremurile mai tulburi și poza mai frumos, mai ales în perioada de interimat.
La numire, care venea după Predoiu, a restricționat și mai mult accesul la informații sau chiar fotografii. Știu, sunteți printre dumneavoastră oameni de afaceri și mame cu copii mici și vă interesează cam minus trei că nu comunică Bolojan și își bate joc de jurnaliști doamna Ioana Ene Dogioiu. Și o să ziceți dar a fost la Prelipceanu. Da, Prelipceanu se uita la el cum mă uit eu la amandine, asta nu înseamnă nimic. Vai, dar a fost la. A fost unde se tace interesat sau interesant, nu să fie întrebat. Și da, uite că azi, Politico scrie despre erorile media ale Ursulei von der Leyen.
Să ne întoarcem în curtea noastră.
Fotografii nu au acces la ședințele de guvern, la întâlniri, la nimic. Nu mai știm nici cum arată oamenii, coafați excesiv de angajați zeloși în a executa ordine.
Niciodată nu se știe ce face premierul. Se află după, oricât de importante sunt întâlnirile. Se află că au fost, o poză neclară și numele participanților, nu ce s-a discutat.
Astăzi a fost ceva ce pentru mine ar fi fost foarte interesant. Prim-ministrul Ilie Bolojan, întâlnire de lucru pentru pregătirea portofoliului de proiecte pe care România le va promova pentru a primi finanțare prin Programul SAFE.
Da, asta e poza pusă de comunicatorii guvernului în comunicatul de presă care spune nimic.
România va beneficia de 16,68 miliarde de euro finanțare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE). E a doua alocare bugetară din Europa.
Sunt împrumuturi. România se împrumută ca să își construiască apărarea, alături de alte 19 state europene.
Avem nevoie să știm pe ce se dau banii, de ce se dau acolo și nu dincolo, ce se poate face.
De ce? Pentru că propaganda rusă și suveranistă spun că dăm banii Ucrainei și Moldovei și lăsăm bătrânii și copiii să moară de foame. Pentru că tot ei spun că ne vindem Bruxellesului și suntem sclavi.
Sigur, cei mai mulți dintre dumneavoastră nu îl știți pe Bobby D, un propagandist suveranist, plătit la un moment dat din generozitatea banilor publici. Unul care chiar săptămânile trecute răspândea falsurile fabricate de o rețea de influență și manipulare informațională fondată de Evgheni Prigojin. Denumită Storm-1516, operațiunea care a vizat Republica Moldova de alegeri a utilizat o rețea complexă de site-uri și platforme de social media.
Dar orice prostie de ale lui are un reach mult mai mare ca disprețul Ioanei Ene Dogioiu și al comandanților ei. Sunt unități diferite. Măcar de măsură. El e doar un exemplu, sunt zeci ca el. Și sute de trepăduși activi.
În momentul în care nu există informații, e liber la conspirații. Nu trebuie să fii neapărat rusofil sau trepanat. E o nevoie a minții noastre, să înțelegem, să așezăm informații. Suntem atrași de povești și acceptăm mai ușor ceva spus fluent, care pare să aibă sens.
În ce cutie pun eu lipsa de informații și disprețul guvernului? Ce mă împiedică pe mine să cred că ăia beau banii, că dau contracte pe taxă la un ministru sau altul, că-și cumpără banane și blugi, acum o marotă rusească?
Furia mea de astăzi e legată de efectele pe care le are asupra democrației acest tip de dispreț. Cele pe care le vom vedea la următoarea tură de alegeri și în orice alegere importantă pe care țara o va avea de făcut.
Știți că am niște pasiuni noi, opiniile Consiliului Fiscal, Libocor de la BRD și Dascălu de la BCR. Oameni și economiști care nu vorbesc cu drujba. Consiliul Fiscal a publicat astăzi opinia pe rectificarea bugetară, care arată și un pic la debandada electorală care ne-a adus aici, dar și un frumos avertisment.
Și, apropo de alegeri, o postare a lui Septimius Pârvu, de la Expert Forum, de luni, care e foarte importantă.
După alegerile din Moldova și anul electoral 2024 poate înțelegem mai bine de ce e nevoie să amendăm legislația privind finanțarea politică și înregistrarea candidaturilor. Modul în care se organizează alegerile și riscurile la adresa integrității acestora s-au schimbat. Comisia Electorală Centrală din Moldova a eliminat din competiție 2 partide asupra cărora a planat suspiciunea de a fi fost finanțate ilegal (există și decizii ale instanțelor). Legislația românească este mult mai ineficientă și limitată din acest punct de vedere. Biroul Electoral Central este destul de limitat în a lua astfel de decizii - care în mod real sunt importante și au un impact foarte mare asupra procesului electoral - dar care sunt necesare câteodată, mai ales ținând cont de contextul actual. Eliminarea unui competitor este o opțiune nucleară, dar dacă există suficiente dovezi că participarea acestui la competiție poate denatura semnificativ integritatea procesului, aceasta trebuie să fie o opțiune pe masă. Nu e clar cum l-am fi putut elimina pe Georgescu din competiție chiar dacă am fi aflat din timp ce face. Nici până acum parlamentul nu a luat măsuri pentru a adapta unele din efectele deciziilor CCR de anul trecut sau de a introduce recomandările Comisiei de la Veneția (opinia privind rolul curților constituționale în anularea alegerilor), nici de a modifica legislația privind finanțarea politică și electorală, care are vulnerabilități vizibile. Câteva din prioritățile de reformă propuse de EFOR.
Alegerile viitoare se pregătesc astăzi. Și în fiecare zi.
Să revenim.
Europa e în cea mai dificilă și periculoasă situație de la sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial, spune premierul danez Mette Frederiksen. Cere un răspuns puternic din partea statelor europene la atacurile hibride.
Declarația a fost făcută la Summitul liderilor europeni, care se desfășoară la Copenhaga, și ar trebui să hotărască și crearea unui Drone Wall, și redirecționarea bunurilor confiscate de la Rusia spre Ucraina. Drone Wall e o idee a Ursulei von der Leyen, după care nu se dă în vânt nici Macron, nici ministrul apărării german, nici italienii sau grecii, din motive de geografie. Președintele Nicușor Dan este și el prezent, nu e clar dacă România sprijină, dar probabil că da, și nici nu a făcut vreo declarație. Poate mâine, că și mâine e summit.
De pe front. Bullet cu bullet.
Președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv care spune că SUA vor garanta securitatea Qatarului. Acesta vine după loviturile israeliene în Qatar și în siajul faptului că familia președintelui are interese comerciale acolo.
Ce lipsește din planul de pace al lui Trump pentru Gaza, de la The Atlantic, link cadou.
Snoop începe astăzi un eveniment-experiment foarte interesant. Încearcă să aducă în același loc oameni cu opinii diverse. Să spargă bulele și să întâlnească oameni dincolo de algoritmi. Primul pas e aici.
Ăsta e răsăritul soarelui pe Marte. Mă rog, e spațiul dintre noapte și zi, văzut de Perseverance Mars pe 12 septembrie. Suntem departe, stimați locuitori ai planetei.
Suplimente de informații
Spitalul din Iași unde au murit 7 copii infectați cu o bacterie a plătit zeci de mii de lei pentru servicii de curățenie nerealizate sau „peste valoarea contractului”.
Adrian Novac e un cetățean care scrie pe G4Media în cei mai trumpiști termeni posibili. N-are nicio nuanță, niciun context, scrie cu un ura sărind printre rânduri tot ce e legat de femei, drepturi și libertăți. A aplaudat și prestația lui Pete Hegseth de ieri, pe care și Prelipceanu îl numește reverențios Secretarul Războiului. Paul Krugman, un biet câștigător al premiului Nobel, profesor și un om care gândește, vede alfel lucrurile.
Ce poți face ca cetățean, dacă chiar îți pasă de schimbările climatice.
De ce crește numărul de diagnostice de cancer la colon la tineri.
Scriu cu încăpățânare despre ce cred că e important, nu despre ce cred că v-ar mulțumi, dar din când în când mă uit și la ce v-a interesat cu o zi înainte, să mă calibrez.
Ieri v-au interesat mesele, filmele și cele omenești. Astăzi nu are baba să vă dea, dar încerc niște chestii pe lângă.
Pen America a dat publicității un raport îngrijorător. În ultimii doi ani, numărul cărților interzise în bibliotecile școlare a crescut exponențial. Doar în anul școlar 2024-2025 au fost interzise 6,870, iar în anul trecut 10,046. În Florida e interzis în unele școli și Jurnalul lui Anne Frank. Zic să ne bucurăm de cărțile noastre și să creștem pe consum. De cărți, normal.
În weekend, la Replika, cu care vă tot bat la cap, dar de care unii ați auzit abia când Drulă a vrut să dărâme, se joacă în weekend două spectacole minunate, acum și accesibilizate pentru persoanele cu deficiențe de auz. Pe 4 octombrie, COPII RĂI, cu Katia Pascariu și pe 5, AMINTIRI DIN EPOCA DE ȘCOALĂ, cu Alexandru Potocean și Katia Pascariu. Au și alte piese minunate luna asta și e gratis. Biletele la FNT s-au epuizat imediat, dar teatru e unde sunt oamenii lui, nu doar la Național.
Brian Patten. Mulțumesc, pe curând.
Ce poezie frumoasă. ❤️
Început superb! Trist sa vezi ca realitatea e asa. felicitari pt curaj, mersi de articol. ce facem mai departe?